vineri, 30 ianuarie 2009

Alexandru Ioan Cuza si Unirea Principatelor Romane

COLEGIUL NATIONAL TRAIAN

Proiect-Cuza şi Unirea



Organizatori : COLEGIUL NATIONAL TRAIAN , DR.TR.SEVERIN, MEHEDINŢI – Catedra de istorie.

23 ianuarie 2009-ora 13:00 Anfiteatrul Robert Schuman

Simpozion judeţean- ,,150 de ani de la Unirea Principatelor 24 ianuarie 1859“

1.Contextul extern şi intern al Unirii Principatelor Romane:
- prof. Elena Catană.

2. A.I.Cuza –un mare reformator :
-prof. Mihaela Oproiu

3.,,Legi ale administratiei locale adoptate in timpul domniei lui A.I.Cuza”:
-prof. Nicolae Prună

4.,,Imagini inedite din timpul domniei lui A.I.Cuza
-elevi: Stefan Mihai, Filip Razvan cls. XI-A.

5.Reforma agrară – cea mai mare reformă a secolului al XIX-lea
–elevi: Badea Alexandra, Tudor Raluca cls XII-A.

6.Viaţa personala a lui A.I.Cuza – aspecte controversate
-elevi: Creţescu Veronica, Popa Mioara XII-A.

7.Legea instituţiilor publice-în contextul reformei învăţământului
-elevi: Chiliboniu Cristina, Mavlea Ana IX-B.

8.Imaginea lui A.I.Cuza in viata satului- elevi:
-Maican Emanuel Florin, Talpeş Alexandru XII-D.

9. Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa posterităţii
-elevi:Avram Diana, Cocoana Andreea IX-B.

10. Abdicarea şi exilul lui A.I.Cuza
-elevi: Neagoe Andrei Cristian, Cătănescu Radu Bogdan XII-D.

11. Virtutile unui lider
- prof. cons. Delia Atena Milconiu, Grup scolar Halanga

12. Contributia corifeilor iluministi la infaptuirea ,,Unirii in cuget si simtire’’
- prof. Stefaniada- Claudia Munteanu, Colegiul National ,,Traian’’


Proiectul ,,Cuza si Unirea’’
150 ani de la Unirea Principatelor Romane


Organizatori: Colegiul Naţional ,,TRAIAN’’,
Asociaţia ,,Chiciura’’ Baile Bala.

Parteneri: Primăria municipiului Drobeta Turnu- Severin, Centrul Cultural Mehedinţi, Direcţia Generala Mehedinţi a Arhivelor Naţionale

Acţiuni:
- creare blog: http://unireaprincipatelor.blogspot.com,
- realizarea calendarului Unirii,
- lecţie deschisa la Direcţia Generala Mehedinţi a Arhivelor Naţionale (clasa XII C),
- Conferinţa multidisciplinara in Amfiteatrul R. Schuman, Colegiul Naţional ,,TRAIAN’’, 23.01.2009, ora 1310,
- expoziţie pictura,
- revista Columna.


Coordonator proiect: profesor doctor NICOLAE PRUNă
Alexandru Ioan Cuza si Unirea Principatelor Romane


Initierea unificarii romanilor
Procesul de unificare al Principatelor romane a inceput in secolul al XVIII- lea, in mult blamatul secol fanariot, secol blamat de intelectualii pasoptisti romani ce au introdus ideea de natiune. In secolul al XVIII- lea, unificarea principatelor era un proces firesc datorita domnitorilor fanarioti considerati functionari otomani, domnitori ce erau schimbati cu lejeritate dintr-un principat in altul, promovarea fiind pentru domnitorul de la Bucuresti deoarece Tara Romaneasca avea un rang superior fata de Moldova. Reformele realizate intrun principat erau transferate in celalalt principat, o data cu schimbarea domnitorului (ex. Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti). Imperiul Otoman a renuntat la domnitorii fanarioti din Principatele romane in acelasi timp (1821) si a introdus Regulamentele Organice (1831- 1832) ce aveau elemente comune si aveau rolul de a realiza unirea Principatelor romane.

Ideea nationala
Ideea nationala a fost preluata de tinerii intelectuali pasoptisti de pe strazile Parisului. Elanul tineresc nu a fost suficient pentru triumful revolutiei din 1848. Exilul i-a ajutat pe tinerii pasoptisti intrun context international favorabil. Marile puteri europene erau decise sa opreasca razboaiele interminabile dintre Rusia si Imperiul Otoman, prin Tratatul de la Paris (1856) Moldova devenea un stat tampon intre cele doua imperii, Principatele romane fiind sub garantia colectiva a marilor puteri.

Unirea romanilor
Tinerii pasoptisti s-au folosit de garantia colectiva pentru a eluda clauzele Conventiei de la Paris (august 1858) si au ales acelasi domnitor: Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei (din 5 ianuarie 1859) si domnitor al Tarii Romanesti (din 24 ianuarie 1859). S-a realizat un compromis intre politicienii moldoveni si munteni: domnitor ales pe viata din Moldova insa capitala urma sa devina Bucurestiul. In primii 3 ani, Cuza s-a orientat spre recunoasterea internationala a unirii Principatelor Romane si nu a fost interesat de instabilitatea guvernamentala (în Moldova fiind înregistrate nouă formaţiuni ministeriale, în timp ce în Muntenia s-au succedat 11 guverne).
In 24 ianuarie 1862, unirea politica s-a incheiat (24 ianuarie devenea prima zi nationala a romanilor) iar domnitorul s-a implicat in guvernarea statului. Guvernul Barbu Catargiu nu s-a ridicat la asteptarile domnitorului, la fel guvernul Nicolae Kretulescu. Mihail Kogalniceanu accepta pozitia secunda in stat iar domnitorul impune autoritarismul declansand nemultumirea liberal- radicalilor lui D. Bratianu, I.C. Bratianu, C.A. Rosetti si a conservatorilor dar realizeaza reformele ce si le dorise. M. Kogalniceanu, un prim- ministru docil, transpune legislatia franceza in legislatia romana determinand reactia lui Titu Maiorescu ce formuleaza teoria ,,formelor fara fond’’.

Marile reforme
In 1863, de Craciun, sunt secularizate averile manastirilor si statul ofera despagubiri manastirilor straine, despagubiri ce nu au fost platite niciodata. Programul de guvernare e ambitios. Guvernul era in dilema: sa adopte legea consiliilor comunale sau legea rurala. Este admisa dezbaterea legii consiliilor comunale deoarece nu existau institutii care sa aplice legea rurala. In martie 1864, dezbaterile sunt aprinse in Adunarea Generala dar legea este votata. Apar institutiile locale: primarul, viceprimarul, consiliul comunal. La legea consiliilor judetene dezbaterile sunt aproape inexistente. Se infiinteaza consiliile judetene si comitetele permanente, dar legea nu este pe placul domnitorului ce o modifica in toamna.
Institutiile erau create si se putea trece la aplicarea legii rurale. Dezbaterea legii rurale a fost calcaiul lui Ahile pentru guvern. Domnitorul alege sa mentina guvernul si sa dizolve Adunarea Generala dominata de ,,monstruoasa coalitie’’. Autoritarismul era necesar sa fie consolidat astfel ca e votata o noua lege electorala si Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Marile puteri reactioneaza greu dar accepta solutia de mana forte a domnitorului.
Legea rurala este votata, in august 1864, dar este aplicata in folosul marilor proprietari, proprietari ce scapa de terenul situat la distante mari sau in locuri improprii si obtin un pret imens si nesperat din partea taranilor prin intermediul statului. Taranii sunt bucurosi ca primesc pamant dar veniturile scad deoarece muncesc mai putin pamant si sunt obligati la taxe si despagubiri pentru desfiintarea obligatiilor feudale.
Invatamantul este o prioritate dar nu este potrivit pentru institutiile de administratie locala abia infiintate. Devine gratuit si obligatoiu invatamantul primar dar la sate mai sunt alesi primari fara nici-o clasa inca si in 1904.
Justitia beneficiaza de coduri de legi ce iau locul Codurilor lui Caragea si Callimachi, coduri ce datau de la inceputul secolului.

Renuntarea la tron
Domnitorul nu poate supota popularitatea lui M. Kogalniceanu si provoaca demisia acestuia la inceputul anului 1865. In 1865 nu mai este timpul marilor reforme, domnitorul cade prada autoritarismului. Napoleon III si Adunarea legislativa primesc anunturi din partea domnitorului ce este pregatit sa paraseasca domnia. ,,Monstruoasa coalitie’’ este pregatita sa-l inlature pe domnitor si procedeaza intr-o maniera balcanica, in 11 februarie 1866. Pana la sfarsitul vietii, Alexandru Ioan Cuza a trait in strainatate. A refuzat implicarea in politica romaneasca, chiar daca a fost ales deputat de Mehedinti. Nu dorea sa devina un simplu pion.
M. Kogalniceanu a continuat sa activeze in politica si s-a reabilitat in fata Bratienilor, fiind si deputat de Mehedinti. Timpul lui trecuse. Ultimul rol a fos jucat in razboiul de independenta si la Congresul de pace de la Berlin (1878), dar un rol secundar. I. C. Bratinanu nu suporta concurenta ,,omului de la 2 mai’’ (2 mai 1864- momentul in care Cuza a dizolvat Adunarea Generala din care faceau parte si Bratienii).

prof. dr. Nicolae Prună,
Colegiul National ,,Traian’’,
Drobeta Turnu- Severin

2008 - doctor în istorie, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; specialist în administraţia locală, a primăriilor;
1997-1998 - master ,,România şi Europa în secolele XIX-XX’’, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti;
1992-1997 - cursuri de zi cu durata de 5 ani, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti;
1997-prezent - profesor de istorie, Colegiul Naţional ,,TRAIAN’’, Dr. Tr. Severin

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu